vineri, 19 aprilie 2013

paté din chia_ raw vegan



Habar nu aveam cum sa-l numesc, dar ceea ce ştiu este că am rămas cu gândul la el. Divin!
Azi, după o zi întreagă de hoinăreală, obosită şi flămândă , nu aveam chef de nimic verde (culmea!), deci, salata a picat din meniu. Noroc că am apus la înmuiat caju pentru orice eventualitate. Şi bine am făcut. Repede, un paté, căci aşa, deodată mi-a venit pofta de o cremă unsă pe un biscuit.
Asta-mi place la raw, tare repede prepari mâncarea. Uită deci de cratiţă si alege un blender, vâj, vâj, şi gata!

sâmbătă, 30 martie 2013

salată de cartofi dulci_raw vegan

Un prânz cu salate, aşa am avut preponderent în această iarnă.
Şi cum am încercat să diversific pe cât am putut, am încercat şi cartoful dulce care m-a vrăjit.

Chiar dacă primăvara nu a sosit încă, aici parfumul şi culoarea s-au logodit cu mare fast.  Nu am crezut că poate fi atât de fin şi delicat acest cartof, poate în aparenţă banal. Greşeală mare să gândeşti aşa, căci, acum te răsfaţă şi alintă cu savoarea unei clipe de neuitat.

Iată câteva informaţii despre el.
Cartoful dulce este un superaliment, uitat din păcate.
Conţine betacaroten, vitamina C şi magan. Toate acestea le găsim într-o sută de grame de cartof dulce.
Conţine, de asemenea,  cupru, fibre alimentare, vitamina B6, fier şi potasiu. La suta de grame, cartoful dulce mai conţine 20gr. Carbohidraţi, 1,6 grame proteine şi 0,1 grame grăsimi.

vineri, 22 februarie 2013

salată de brocoli_raw vegan



Brocoli…. prima mea întâlnire a fost cu ceva ani  în urmă şi nu mi-a lăsat o impresie care să mă convingă pentru o reîntâlnire.
Aşa că l-am dat uitării mulţi ani, şi chiar strâmbam din nas la vederea lui. O diferenţa: era gătit la foc. Preparat termic nu m-a încântat, indiferent de metodă.
Acum. Pot spune că l-am redescoperit, şi chiar mai mult, m-am îndrăgostit de bucheţelul acesta verde.

joi, 31 ianuarie 2013

Salată de avocado sau un fel de guacamole



De curând am răsfoit în carneţelul meu de suflet şi am regăsit această reţetă despre care am să-ţi povestesc.
Şi, ca să nu uit ce-am simţit atunci, iată că am repetat-o acum, cu acea emoţie care mă cuprinde, emoţie plină de curiozitate, căci, de multe ori, mă cucereşte unicitatea gustului, fără să-l mai repet de teama eşecului sau a dezamăgirii.
Şi, ca să nu rămână doar o amintire plăcută, împlinită de gusturi şi parfumuri, mi-am amestecat sentimentele, ca ingredient suplimentar, şi m-am desfătat azi cu această minunată cremă.  A meritat, te asigur!

marți, 22 ianuarie 2013

Pâine raw de orz



Încă experimentez reţete de pâine raw, doresc o oarecare diversificare atât pentru schimbarea gustului, cât şi pentru că nu-mi place monotonia.

Au fost încercări dezastroase care au ajuns cu repeziciune la gunoi, dar şi reuşite pe care le-am încununat ca pe nişte victorii măreţe.

Toate încercările cu ingrediente din cereale nu au fost prea reuşite, pâinicile fiind uşor mare, şi uneori cleioase. Rămân în continuare fan pâini din seminţe şi nuci, care rămân pe gustul meu.

Dar, ca să nu fiu acuzată că sunt exclusivistă, am încercat un amestec, un compromis şi iată că pot spune ca acesta mi-a reuşit, ba mai mult, mie mi-a plăcut cel mai mult dintre toate.