Este
crema care mă încântă, îmi place foarte mult. Am încercat pentru început
varianta clasică, unde seminţele de susan se rumenesc uşor, iar apoi am
încercat şi o variantă raw. Care a fost diferenţa? Pot spune că cea clasică era
uşor mai amăruie, deşi nu am rumenit prea mult seminţele. Varianta raw mi s-a
părut mai bună, mai puţin amară, iar gustul acela de prăjit din prima variantă
nu l-am regăsit la varianta raw, ceea ce i-a dat mai multă prospeţime.
Tahini („tehina” in araba, „thina” in ebraica, „tahin” in turca, franceza, olandeza si daneza) este o pasta preparata din seminte de susan macinate. Este un ingredient extrem de important in prepararea hummus-ului si a altor mancaruri din Orientul Mijlociu.
Varietati
Tahini exista in doua varietati: preparat din seminte decorticate (light) si nedecorticate (dark). Ambele tipuri au continut mare de vitamine si proteine. Varianta nedecorticata este mai amara la gust, dar are un continut mai bogat de vitamine, calciu si proteine, datorita faptului ca semintele de susan sunt procesate intregi, cu coaja cu tot.
Etimologie
Termenul „tahini”, sau, mai precis, „tahinia”, este un cuvant arab provenit din radacina „tahn” care inseamna „macinat”. Cuvantul arab pentru faina, „taheen”, deriva din aceeasi radacina.
Utilizari
Tahini are un gust de nuca, foarte placut. Cel mai adesea este folosita ca spread (se intinde pe paine) si inlocuieste untul, margarina sau untul de arahide. In majoritatea restaurantelor arabe, este servita ca garnitura, sau antreu. Adesea, este amestecata cu suc de lamaie, sare si usturoi, apoi subtiata cu apa, ca sa se obtina un sos.
continuare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu